Zonele de protecție a monumentelor ar urma să aibă limite generale între 100 și 500 de metri

Proprietarii și investitorii ar urma să țină cont de zone generale de protecție de 100, 200 sau 500 de metri în jurul monumentelor istorice, potrivit proiectului prezentat de Ministerul Culturii. Instituția a publicat pe 5 noiembrie 2026 explicații după consultările din 3 noiembrie, precizând că limitele ar putea fi ajustate prin planuri de protecție.

Cum ar fi stabilite zonele de protecție?

Proiectul Legii privind protejarea monumentelor istorice stabilește limite generale diferite în funcție de amplasarea monumentului. Articolul 9 prevede 100 de metri în intravilanul localităților urbane, 200 de metri în intravilanul localităților rurale și 500 de metri în extravilan.

Aceste distanțe ar funcționa până la elaborarea planului zonei de protecție, explică Ministerul Culturii. Planul ar permite ajustarea limitelor în funcție de cercetările istorico-documentare și de particularitățile urbanistice ale fiecărui monument. Unii participanți la consultări au cerut eliminarea distanțelor, invocând impactul asupra dezvoltării imobiliare.

Ce înseamnă pentru tine?

Amplasarea unui imobil într-o zonă de protecție nu ar însemna automat că proprietarul nu poate construi, potrivit explicațiilor ministerului despre proiect. Lucrările ar putea fi realizate cu respectarea regulilor și a procedurilor de avizare aplicabile.

Pentru Nucleul istoric al Chișinăului, ministerul precizează că lucrările exclusiv interioare în clădiri fără statut individual de monument nu sunt examinate de Consiliul Național al Monumentelor Istorice, dacă nu modifică aspectul exterior, volumetria sau imaginea arhitecturală. Instituția a înaintat propuneri de clarificare a Codului urbanismului și construcțiilor, incluse într-un proiect de modificare a unor acte normative.

Ce prevederi mai sunt discutate?

Participanții la consultări au cerut clarificarea condiției privind legătura funcțională directă dintre construcțiile noi și monumentul istoric, prevăzută la articolul 28. Propunerile urmăresc să permită dezvoltări și utilizări contemporane compatibile cu valorile patrimoniale și urmează să fie analizate la definitivarea proiectului.

Delimitarea terenului aferent monumentului a fost o altă temă de discuție. Participanții au susținut stabilirea acestuia pe baza cercetărilor de specialitate, fără extinderea nejustificată a protecției asupra unor terenuri cadastrale de mari dimensiuni.

Cum ar putea fi verificat statutul unui imobil?

Proiectul prevede instituirea Registrului național al monumentelor istorice și dezvoltarea unui sistem informațional pentru inventarierea monumentelor. Potrivit ministerului, informațiile despre bunurile protejate ar urma să fie corelate cu datele cadastrale, iar statutul de monument istoric să fie reflectat și în registrul bunurilor imobile.

Nucleul istoric al Chișinăului are deja statut de monument de categorie națională, precizează instituția. Protecția sa juridică rezultă din înscrierea distinctă în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1531/1993, și trebuie diferențiată de prevederile proiectului discutat.