BNM decide joi dobânda de bază, cu inflația la 8,6% și gazul scumpit din nou din octombrie

Banca Națională a Moldovei (BNM) anunță joi, 5 noiembrie 2026, următoarea decizie de politică monetară. Ședința vine după ce inflația anuală a urcat la 8,6% în septembrie, de la 6,96% în august, iar prețul reglementat al gazelor naturale pentru populație a mai crescut o dată, de la 1 octombrie. Datele oficiale despre prețurile din octombrie vor fi publicate abia pe 10 noiembrie, după ședință.

Ce se decide pe 5 noiembrie

Comitetul executiv al BNM stabilește rata de bază, adică dobânda de referință pentru principalele operațiuni ale băncii centrale cu băncile comerciale, dar și dobânzile la creditele și depozitele overnight și normele rezervelor obligatorii. La ședința din 17 septembrie, BNM a ridicat rata de bază de la 7,50% la 9,00%, prin vot unanim. Dobânda la creditele overnight a fost fixată la 11,00%, iar cea la depozitele overnight la 7,00%. Rezervele obligatorii au rămas la 18% pentru lei și 26% pentru valuta liber convertibilă.

Decizia din septembrie a fost a patra majorare din 2026. După ce a menținut rata la 5,00% în februarie și martie, BNM a urcat-o la 6,50% în mai, la 7,00% în iunie, la 7,50% în august și la 9,00% în septembrie.

Ședința din 5 noiembrie este penultima din acest an, potrivit calendarului aprobat de BNM. Ultima este programată pe 17 decembrie, iar Raportul asupra inflației nr. 4 apare pe 12 noiembrie.

Cât de departe este inflația de țintă

Biroul Național de Statistică (BNS) a raportat pe 9 octombrie că prețurile de consum au crescut în septembrie cu 1,7% față de august și cu 8,6% față de septembrie 2025. Ținta BNM este de 5%, cu o abatere admisă de ±1,5 puncte procentuale, deci limita de sus este 6,5%.

Creșterea din septembrie a venit mai ales din servicii. Potrivit BNS, serviciile s-au scumpit cu 4,3% într-o singură lună. Tarifele la gazele naturale au crescut cu 40,8% și au contribuit cu circa 1,1 puncte procentuale la creșterea prețurilor medii de consum. Combustibilii și carburanții au mai adăugat 0,34 puncte, iar alimentele doar 0,06 puncte.

Pe un an, carburanții au rămas presiunea cea mai puternică: motorina era cu 76,4% mai scumpă decât în septembrie 2025, iar benzina cu 42,3%. Fără alimente, combustibili și prețuri reglementate, indicele parțial al BNS arată o creștere anuală de 5,33%.

Gazul: două majorări în două luni

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat pe 21 august o primă majorare, aplicată de la 1 septembrie. Pentru consumatorii racordați la rețelele de distribuție de joasă presiune, prețul a urcat la 18.798 de lei pentru 1.000 de metri cubi fără TVA. Cu TVA de 8%, aceasta înseamnă 20,30 lei pe metru cub, față de 14,42 lei anterior. Majorarea, de 40,8%, corespunde exact celei înregistrate de BNS în indicele prețurilor.

Pe 28 septembrie, ANRE a aprobat o a doua ajustare, în vigoare de la 1 octombrie: 24.202 lei pentru 1.000 de metri cubi fără TVA, adică circa 26,14 lei pe metru cub cu TVA. Agenția a explicat majorarea prin creșterea costului de procurare pentru octombrie–decembrie 2026, la 17.050 de lei pentru 1.000 de metri cubi, de la 12.150 de lei. ANRE a menționat și starea de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, instituită de la 26 septembrie.

Față de prețul din august, metrul cub de gaz costă acum cu aproximativ 81% mai mult. Pentru un consum de 100 de metri cubi, factura doar pentru gaz crește de la circa 2.030 de lei, la prețul din septembrie, la circa 2.614 lei, la cel din octombrie.

Calculul redacției (estimare, nu date oficiale): dacă aplicăm metoda pe care BNS a folosit-o pentru septembrie, adică ponderea gazelor în coșul de consum (2,60%) înmulțită cu majorarea prețului, scumpirea din octombrie ar putea adăuga direct circa 0,7 puncte procentuale la creșterea lunară a prețurilor. Cifra reală o va publica BNS pe 10 noiembrie și poate fi diferită, în funcție de felul în care este înregistrată ajustarea și de evoluția celorlalte prețuri.

Ce a spus BNM despre perspective

În decizia din septembrie, BNM a explicat că presiunile inflaționiste vin atât din ofertă, adică din prețurile internaționale la energie, alimente și materii prime, cât și din cererea internă, susținută de veniturile populației. Banca a revizuit în sus riscurile pentru trimestrul IV 2026 și prima jumătate a lui 2027, față de prognoza din august, și a apreciat că balanța riscurilor rămâne orientată spre inflație până la sfârșitul anului.

Prognoza publicată în Raportul asupra inflației din august estima un vârf de 9,2% în trimestrul IV 2026, o inflație medie de 7,2% în 2026 și de 6,2% în 2027, cu revenirea în interval din trimestrul III 2027. BNM a enumerat și principalele incertitudini: momentul și mărimea ajustării tarifelor reglementate, recolta de anul viitor, remiterile, migrația, finanțarea externă și efectele noii politici fiscale pentru 2027.

BNM nu a anunțat ce va decide pe 5 noiembrie. În comunicatul din septembrie, banca a precizat doar că deciziile următoare „vor depinde de perspectivele actualizate ale inflației”.

Ce înseamnă pentru credite și depozite

Datele BNM pentru septembrie arată că persoanele fizice au luat credite imobiliare noi în lei cu o dobândă medie de 8,08% și credite de consum cu 10,85%. Depozitele noi la termen în lei ale populației au avut o dobândă medie de 6,11%.

Comparația simplă cu inflația anuală de 8,6% arată că, în septembrie, dobânda medie la depozitele la termen în lei era cu aproximativ 2,5 puncte procentuale sub ritmul de creștere a prețurilor. Rata de bază, de 9,00%, era cu doar 0,4 puncte peste inflația anuală. Comparația folosește inflația trecută, nu inflația așteptată, așa că este doar orientativă.

Ce urmează

• 5 noiembrie: decizia de politică monetară a BNM.

• 10 noiembrie: BNS publică indicele prețurilor de consum pentru octombrie, prima lună cu al doilea preț nou la gaze.

• 12 noiembrie: BNM publică Raportul asupra inflației nr. 4, cu prognoza actualizată.

• 17 decembrie: ultima ședință de politică monetară din 2026.

Ce nu știm încă

Nu se știe cât din a doua scumpire a gazelor va apărea în inflația din octombrie și dacă BNM va considera acest efect temporar sau persistent. Nu se cunoaște nici prognoza actualizată a băncii centrale, care va fi publicată după ședință.