Cuprins
Informație preluată de la Radio Moldova.
Un clip cu un politician care spune ceva șocant, o „știre” cu logoul unei televiziuni, un video cu militari care pare filmat ieri. Multe dintre ele sunt false, iar unele au strâns sute de mii de vizualizări înainte să fie demontate. Vestea bună: în cele mai multe cazuri nu ai nevoie de software special ca să-ți dai seama. Jurnaliștii care verifică fapte încep cu întrebări simple despre sursă, dată și context.
Am adunat pașii, instrumentele și cazurile reale din Moldova documentate de StopFals, platforma de verificare a faptelor a Asociației Presei Independente. Toate exemplele de mai jos au fost demontate public, iar descrierile urmează verificările publicate.
Verificarea de 2 minute: 8 pași
Nu distribui pe loc. Dacă un clip te face furios, speriat sau îți cere să acționezi urgent, e motiv în plus să-l verifici înainte de share.
Uită-te cine l-a postat. StopFals notează că astfel de clipuri sunt distribuite de obicei de conturi create ad-hoc, fără poze personale sau date de contact. În cazurile de mai jos, paginile și canalele care au lansat falsurile fuseseră create cu câteva luni înainte sau chiar în aceeași zi.
Caută declarația la sursa oficială. Mesajele oficialilor pot fi găsite pe paginile oficiale ale Președinției, Guvernului sau altor instituții. Dacă un politician „a anunțat” ceva important și nu găsești nimic acolo sau în presa cunoscută, e un semnal de alarmă.
Verifică logoul televiziunii. Dacă clipul arată ca o știre de la un post TV, caută materialul pe site-ul sau pe pagina oficială a postului. Falsurile folosesc des identitatea vizuală a unor redacții reale.
Verifică data. Un video real poate fi vechi sau filmat în altă țară. Caută numele evenimentului și anul și compară cu ce pretinde clipul.
Fă o căutare inversă. Fă o captură de ecran cu un cadru clar și caut-o cu Google Lens sau TinEye. Poți afla dacă imaginea a mai apărut online, mai devreme sau în alt context.
Privește și ascultă atent. Buze care nu se sincronizează cu vorbele, lipsa clipitului, mișcări nefirești ale sprâncenelor sau ale feței pot trăda un deepfake. Lipsa lor nu dovedește însă că un clip e autentic.
Caută dacă a fost deja verificat. Scrie câteva cuvinte-cheie în Google Fact Check Explorer sau pe StopFals. Dacă tot nu ești sigur, nu distribui și raportează clipul.
Ce tipuri de clipuri false circulă
Tip | Cum arată | Exemplu din Moldova |
|---|---|---|
Imagini reale, context fals | Secvențe adevărate, dar din alt an, din altă țară sau de la alt eveniment | Clipul despre exercițiul „Scutul de Foc 2025”, montat din filmări din 2024 și de la alte evenimente |
Deepfake video | Chipul unei persoane reale este pus pe corpul altcuiva sau animat cu AI | Clipul cu Maia Sandu din ajunul alegerilor locale din 2023 |
Voce falsificată cu AI | Vocea seamănă cu a persoanei, dar cuvintele nu au fost rostite de ea | Clipul cu vocea trucată a lui Igor Grosu, din august 2025 |
Emisiune reală, trucată | Imagini dintr-o emisiune TV reală, cu replici puse în gura invitatului | Deepfake-ul cu președinta CEC, făcut din imagini dintr-o emisiune Jurnal TV |
Logo de presă folosit abuziv | Clipul imită o știre TV ca să pară credibil | Introducere cu o prezentatoare Moldova 1; logo Digi24 pe un material pe care televiziunea nu l-a publicat |
Reclamă-capcană cu deepfake | Un politician sau o bancă „îți oferă bani” dacă îți lași datele | Deepfake-uri cu Maia Sandu și logoul maib promovate ca reclame pe Facebook și Instagram |
Instrumente pe care le folosesc jurnaliștii
Nu ai nevoie de toate. Pentru majoritatea clipurilor ajung o captură de ecran și o căutare inversă.
Instrument | Ce verifică | Gratuit sau plătit | Merge pe telefon |
|---|---|---|---|
Google Lens | Caută după o imagine sau o captură de ecran; te ajută să găsești unde a mai apărut un cadru | Gratuit | Da, în aplicația Google; există și pe calculator |
TinEye | Căutare inversă: de unde vine o imagine, versiuni modificate sau mai vechi | Gratuit pentru uz necomercial; API plătit pentru firme | Da, din browser |
Google Fact Check Explorer | Verificări deja publicate de fact-checkeri, după cuvinte-cheie sau imagine | Fără plată, site public | Da, din browser |
InVID-WeVerify | Împarte un video în cadre-cheie, face căutare inversă, citește metadatele și mărește detalii | Gratuit | Nu, e o extensie pentru Chrome și Firefox pe calculator |
Content Credentials Verify | Arată istoricul unui fișier, dacă are atașate Content Credentials | Fără plată, site public | Da, din browser |
SynthID Detector și Gemini | Caută filigranul invizibil SynthID în conținut făcut cu AI de Google și partenerii săi | Google spune că accesul se extinde la toți utilizatorii | Da, prin aplicația Gemini |
Etichetele AI de pe TikTok și YouTube | Arată că un clip a fost marcat ca generat sau modificat cu AI | Gratuit | Da |
Ultimele trei instrumente au o limită importantă: văd doar ce a fost marcat. SynthID verifică doar conținut făcut cu AI de Google și de partenerii săi, iar Content Credentials încă se extind, așa că multe fișiere nu au astfel de date. Pe YouTube, eticheta apare când creatorul declară că a folosit AI. Pe TikTok, creatorii pun singuri eticheta, iar platforma o poate adăuga automat doar în anumite cazuri, de exemplu când clipul are Content Credentials.
Șase clipuri false care au circulat în Moldova
1. Maia Sandu „îndeamnă” la vot pentru Renaștere, noiembrie 2023
Ce arăta clipul: o pretinsă știre Moldova 1, apoi o falsă Maia Sandu care vorbea despre „îngroparea democrației” și chema la vot pentru candidatul Partidului „Renaștere” la Primăria Chișinău.
Cum a fost demontat: StopFals a arătat că este un deepfake, la fel și vocea, și că buzele nu se sincronizează cu vorbele. Clipul a apărut pe Facebook în ajunul alegerilor locale din 5 noiembrie 2023, pe pagina „Moldova Prietenoasă”, creată în mai 2023, și a strâns peste 400.000 de vizualizări pentru că a fost promovat cu bani.
Lecția: multe vizualizări nu înseamnă că un clip e adevărat. Se pot cumpăra.
2. Președinta CEC „permite” amestecul UE în alegeri, iulie 2025
Ce arăta clipul: un deepfake în care președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, ar fi spus că intervenția unei țări precum Franța în alegerile din Moldova nu este interferență externă.
Cum a fost demontat: StopFals a arătat că imaginile au fost luate din emisiunea „Cabinetul din Umbră” difuzată de Jurnal TV la 22 mai 2025 și trucate. CEC a dezmințit oficial autenticitatea videoului. Clipul a fost distribuit pe 30 iulie 2025 de canale de Telegram și site-uri rusești.
Lecția: caută înregistrarea originală. Dacă imaginile vin dintr-o emisiune reală, versiunea completă îți arată ce s-a spus de fapt.
3. Militari NATO care trag în „ținte rusești”, august 2025
Ce arăta clipul: imagini care sugerau că, la exercițiul „Scutul de Foc 2025” din Moldova, militarii trăgeau în ținte cu chipuri de soldați ruși.
Cum a fost demontat: Armata SUA a explicat pentru StopFals că video-ul folosea secvențe publice din exercițiul de anul precedent, încărcate la 12 august 2024, cărora li s-a adăugat logoul ediției 2025, plus imagini de la alte evenimente. Secvența cu tragerile a fost trucată pornind de la un concurs militar din Carolina de Nord. Ministerul Apărării a dezmințit informațiile și a spus că materialul conține secvențe trucate cu ajutorul inteligenței artificiale.
Lecția: un clip poate fi un colaj din imagini reale. Căutarea inversă pe câteva cadre arată de unde provin.
4. Vocea trucată a lui Igor Grosu, august 2025
Ce arăta clipul: un material în care vocea președintelui Parlamentului, Igor Grosu, ar fi spus că cetățenii sunt o „turmă de berbeci” și că moldovenii vor fi trimiși la război.
Cum a fost demontat: StopFals a arătat că vocea a fost modificată cu inteligența artificială și că video-ul folosea abuziv identitatea vizuală a televiziunii Digi24 din România, care nu a publicat un astfel de conținut.
Lecția: un logo cunoscut nu garantează nimic. Caută materialul pe site-ul televiziunii.
5. Dorin Recean și gazul „de două ori mai ieftin”, septembrie 2025
Ce arăta clipul: chipul premierului de atunci, Dorin Recean, cu titlul „Costul gazului în Moldova va fi redus de peste 2 ori începând cu 8 septembrie”.
Cum a fost demontat: StopFals a arătat că video-ul a fost trucat cu AI, lucru vizibil prin mișcările faciale nefirești și lipsa clipitului. Nici premierul, nici Guvernul, nici ANRE nu au anunțat o asemenea măsură. Clipul a fost publicat pe 7 septembrie pe un canal de YouTube creat în aceeași zi.
Lecția: o veste prea bună ca să fie adevărată, publicată de un cont nou-nouț, e aproape sigur falsă.
6. Maia Sandu și „banii de la maib”, aprilie 2025
Ce arăta clipul: un deepfake în care președinta anunța, chipurile, că toți cetățenii pot primi bani prin intermediul maib.
Cum a fost demontat: StopFals a arătat că video-ul a fost creat cu AI și publicat de o pagină recent creată, administrată din trei țări asiatice. Anunțurile false cu logoul băncii, sponsorizate pe Facebook și Instagram, îi trimiteau pe oameni pe site-uri unde li se cereau datele personale. Banca nu a anunțat niciodată astfel de „oportunități”.
Lecția: nicio instituție nu îți dă bani pentru că ai completat un formular dintr-o reclamă. Nu-ți lăsa datele.
Cum se informează tinerii
Indexul YOUTH MIL 2025, realizat de Centrul Media pentru Tineri, i-a întrebat pe 862 de tineri între 14 și 19 ani din toată țara cum se informează. TikTok este sursa preferată de informare pentru 26% dintre ei, urmat de Instagram (14%), site-urile de știri (13%) și Telegram (7%). Când vine vorba de încredere, ordinea se schimbă: site-urile de știri sunt cea mai de încredere sursă pentru 22%, discuțiile cu familia pentru 18%, iar TikTok doar pentru 6%.
Instagram este accesat zilnic de 89% dintre respondenți, iar TikTok de 87%. Doar 46% spun că verifică zilnic dacă o informație e adevărată înainte să o distribuie, iar 36% nu au raportat niciodată online un profil fals sau o postare falsă ori agresivă.
Tendința nu e doar locală. Potrivit Digital News Report 2025 al Reuters Institute, în cele 48 de piețe analizate, 44% dintre tinerii de 18-24 de ani spun că rețelele sociale și platformele video sunt principala lor sursă de știri.
Cum raportezi un clip fals
Platformă | Ce apeși |
|---|---|
TikTok | În aplicație, apasă butonul Share sau ține apăsat pe clip, alege Report, selectează motivul și apasă Submit. |
Apasă pe opțiunile din colțul din dreapta sus al postării și alege Report. Printre motive sunt „False information” și „Scam, fraud or spam”. Raportarea este anonimă. | |
Folosește opțiunea Report de lângă postare. Poți raporta separat și pagina sau profilul care a publicat clipul. | |
YouTube | Sub videoclip, apasă More, apoi Report, și alege motivul potrivit. Raportarea este anonimă. |
X | Apasă pictograma din partea de sus a postării, alege Report post și urmează pașii. |
Telegram | Pe Android, apasă pe mesaj și alege Report; pe iPhone, ține apăsat pe mesaj; pe calculator, click dreapta. Apoi alege motivul. |
StopFals | Pe platforma Semnale StopFals completezi descrierea falsului, cu link sau altă dovadă, și poți atașa un fișier, de exemplu o captură de ecran. |
Mituri care te pot păcăli
„Dacă arată realist, e real.” Fals. Clipurile din Moldova au folosit chipuri, voci și logouri reale, iar unele au fost montate din filmări adevărate.
„Are sute de mii de vizualizări, deci e adevărat.” Fals. Deepfake-ul cu Maia Sandu din 2023 a ajuns la peste 400.000 de vizualizări pentru că a fost promovat cu bani.
„Un detector AI îmi spune sigur dacă e fals.” Nu. Instrumentele de detectare găsesc doar ce au fost construite să găsească. SynthID recunoaște doar filigranul Google și al partenerilor, iar multe fișiere nu au Content Credentials. Dacă un instrument nu găsește nimic, asta nu înseamnă că clipul e autentic.
„Dacă nu are etichetă AI, nu e făcut cu AI.” Fals. Pe YouTube și TikTok, etichetele depind în mare parte de ce declară creatorul. Cine vrea să păcălească nu își pune etichetă.
„Vocea nu se poate falsifica atât de bine.” Ba da. StopFals explică faptul că, datorită rețelelor neuronale, vocea poate fi trucată atât de bine încât practic nu se deosebește de cea reală. De aceea, sursa contează mai mult decât urechea.
„Dacă are logoul unei televiziuni, e știre.” Fals. Falsurile cu Igor Grosu și Maia Sandu au folosit identitatea vizuală a Digi24 și a postului Moldova 1.
Regula de bază a jurnaliștilor e simplă: dacă nu poți afla cine a publicat primul clipul, când și unde a fost filmat, nu îl distribui. Două minute de verificare te scutesc să ajuți un fals să ajungă la și mai mulți oameni.
Surse
- StopFals.md, Asociația Presei Independente — Pe Facebook a apărut un video fals cu un pretins discurs al președintei Maia Sandu
- StopFals.md, Asociația Presei Independente — FALS: CEC a permis țărilor UE să se amestece în alegerile din R. Moldova
- StopFals.md, Asociația Presei Independente — FALS: În Moldova, militarii NATO se antrenează efectuând trageri asupra unor ținte înfățișând militari ruși
- StopFals.md, Asociația Presei Independente — „Turmă de berbeci”. Propaganda Kremlinului promovează un deepfake cu Igor Grosu
- StopFals.md, Asociația Presei Independente — Deepfake cu premierul Recean și „reducerea costului gazului în Moldova”
- StopFals.md, Asociația Presei Independente — Atenție! Imaginea unei bănci comerciale, folosită abuziv în diverse escrocherii online
- StopFals.md, Asociația Presei Independente — Topul dezinformărilor din R. Moldova în 2025
- Radio Moldova — A new deepfake with Maia Sandu on social networks. Statements by the Presidency
- Semnale StopFals!, Asociația Presei Independente — Semnalează un fals
- Centrul Media pentru Tineri — Indexul YOUTH MIL 2025: alfabetizarea informațională și media a tinerilor din Republica Moldova
- Reuters Institute for the Study of Journalism — Digital News Report 2025
- Google — Search what you see with Lens
- TinEye — Is TinEye free to use?
- TinEye — What can I do with TinEye?
- Google — About Fact Check Tools
- InVID project — InVID Verification Plugin
- Content Credentials / C2PA — Content Credentials Verify
- Google DeepMind — SynthID
- YouTube Help — Disclosing use of GenAI content
- TikTok Help Center — About AI-generated content
- TikTok Help Center — Report a post
- Instagram Help Center — Report a post or profile on Instagram
- Facebook Help Center — Report Content on Facebook
- YouTube Help — Report inappropriate videos, channels and other content on YouTube
- X Help Center — Report a Post, List, or Direct Message
- Telegram — Telegram FAQ: There is illegal content on Telegram. How do I take it down?
Articol redactat cu asistență AI pe baza surselor oficiale de mai sus și verificat de redacție.
Newsletter
Moldova, în inboxul tău
Cele mai importante știri, dimineața, într-un singur email. Alegi ce primești și în ce limbă.
- Gratuit
- Fără spam
- Dezabonare cu un clic



