Justiția în raportul UE: de ce reforma nu se măsoară doar în evaluări și dosare penale

Justiția din Republica Moldova este moderat pregătită pentru cerințele aderării, iar reforma a înregistrat progrese bune în perioada evaluată, constată Comisia Europeană. Aceeași evaluare arată însă că unele instituții, inclusiv Curtea Supremă de Justiție, nu funcționează încă la capacitate deplină și că durata excesivă a procedurilor rămâne o problemă.

Raportul publicat la 4 noiembrie 2026 nu reduce reforma la verificarea integrității judecătorilor și procurorilor. O leagă de numiri, resurse, repartizarea cauzelor, pregătirea profesională, independență, protecția drepturilor și rezultatele judiciare.

Pentru oamenii care ajung în instanță, acestea sunt componente ale aceleiași întrebări: poate sistemul să soluționeze o cauză corect, independent și într-un termen rezonabil?

Evaluarea generală a raportului, dincolo de justiție, este analizată separat în materialul Raportul UE despre Moldova, dincolo de declarații.

O distincție necesară: sistemul judiciar nu este întregul capitol 23

Raportul evaluează separat funcționarea justiției, combaterea corupției și drepturile fundamentale.

Pentru funcționarea justiției, Moldova este apreciată ca moderat pregătită. Pentru capitolul 23 în ansamblu („Sistem judiciar și drepturi fundamentale”), evaluarea este între un anumit nivel de pregătire și pregătire moderată. În ambele cazuri sunt recunoscute progrese bune.

A combina aceste calificative într-o singură formulă poate deforma sensul raportului. O îmbunătățire a procedurilor de numire nu demonstrează, singură, rezolvarea condițiilor de detenție sau a tuturor problemelor anticorupție.

Ce progrese sunt recunoscute

Comisia consemnează finalizarea evaluării (vettingului) tuturor judecătorilor în funcție care ocupă poziții de conducere și continuarea evaluării candidaților și procurorilor.

Sub autoritatea Consiliului Superior al Magistraturii și, respectiv, a Consiliului Superior al Procurorilor, colegiile de selecție și evaluare pentru judecători și procurori sunt descrise ca având componența completă, cu membri care au trecut evaluarea. Numirile în colegiile disciplinare se apropie de finalizare.

Raportul menționează și noul plan de dezvoltare strategică al Institutului Național al Justiției, care integrează recomandările evaluării TAIEX din 2022.

Aceste constatări privesc infrastructura instituțională a reformei: cine selectează, cine evaluează, cine examinează abaterile și cum sunt pregătiți profesioniștii.

Comisia adaugă însă că trebuie garantate resurse suficiente pentru ca aceste organisme de autoadministrare să funcționeze efectiv. Existența unei structuri și capacitatea ei de lucru nu sunt același lucru.

Vettingul: progres, dar nu proces încheiat pentru întregul sistem

În raport, vettingul desemnează evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor, inclusiv a celor din funcții de conducere, precum și a candidaților. Documentul distinge între evaluările finalizate și cele care continuă.

Nu este corect să spunem că „toți judecătorii au trecut evaluarea”. Comisia se referă explicit la judecătorii în funcție cu poziții de conducere și cere finalizarea evaluării și numirilor judecătorilor și candidaților, în special la Curtea Supremă de Justiție și în completele anticorupție. Pentru procurori sunt cerute progrese substanțiale, mai ales în procuraturile specializate.

Raportul consemnează și elaborarea unei noi propuneri legislative de extindere a vettingului la judecătorii care examinează cauze administrative și de insolvabilitate. O propunere legislativă nu trebuie prezentată ca o evaluare deja realizată.

Curtea Supremă de Justiție: problema capacității rămâne

În pofida noilor numiri, CSJ nu operează încă la capacitate deplină, ceea ce întârzie aplicarea noului său cadru de reglementare, constată Comisia.

Recomandarea de completare a instanței nu este, astfel, un detaliu de personal. Este legată de funcționarea reformei instituționale.

Raportul nu oferă, prin această constatare, o explicație completă pentru fiecare întârziere dintr-un dosar. Nu ar fi corect să atribuim automat toate amânările aceluiași factor. El identifică însă deficitul de capacitate ca problemă de sistem.

Durata procedurilor: indicatori care spun mai mult decât numărul de dosare

Comisia cere îmbunătățirea semnificativă a ratelor de soluționare și a duratei estimate de soluționare a cauzelor în instanțe, alături de reducerea numărului important de posturi vacante din sistemul judiciar.

Pentru cititor, trebuie separate trei întrebări:

• câte cauze intră într-o instituție;

• câte sunt soluționate;

• cât durează și în ce condiții sunt soluționate.

Un număr mare de dosare examinate nu demonstrează singur reducerea restanțelor dacă volumul nou este și mai mare. Nici viteza nu poate fi singurul criteriu: raportul urmărește, în paralel, independența și integritatea sistemului și respectarea drepturilor.

În practică, monitorizarea reformei ar trebui să urmărească aceste dimensiuni împreună, nu să aleagă indicatorul cel mai favorabil unei instituții.

Procuratura: autonomie și repartizarea cauzelor

Comisia cere consolidarea autonomiei și integrității procuraturii. Printre recomandări sunt finalizarea aplicării unui sistem manual de repartizare aleatorie a cauzelor și trecerea la un sistem electronic de repartizare aleatorie a cauzelor între procurori, pe criterii stricte și obiective.

Scopul unei asemenea reguli este limitarea posibilității de a alege discreționar cine examinează o cauză. Recomandarea privește organizarea și garanțiile sistemului; nu constituie, singură, dovada unei intervenții într-un dosar concret.

Raportul recomandă și eliminarea calității de membru din oficiu a ministrului Justiției în Consiliul Superior al Procurorilor la sfârșitul anului 2027. Este o recomandare pentru consolidarea autonomiei, nu o schimbare pe care documentul o descrie ca deja realizată.

Anticorupția: de la activitate procedurală la rezultate definitive

Comisia apreciază îmbunătățirea rezultatelor, inclusiv creșterea numărului total de urmăriri penale. Dar solicită investigații mai proactive și transformarea lor în condamnări, inclusiv la nivel înalt.

Mai exact, recomandările urmăresc un bilanț mai solid al investigațiilor, urmăririlor penale și condamnărilor definitive, cu sancțiuni disuasive și confiscarea bunurilor. Sunt cerute resurse suficiente pentru Centrul Național Anticorupție (CNA) și coordonare între CNA și Procuratura Anticorupție.

Aceste cerințe nu înseamnă o obligație de condamnare într-un anumit dosar. Vinovăția trebuie stabilită legal, iar raportul cere, separat, continuarea eforturilor de consolidare a drepturilor procedurale.

Tocmai de aceea, numărul reținerilor nu trebuie comunicat ca echivalent al numărului de persoane condamnate definitiv.

De ce cere Comisia statistici mai bune

Raportul constată că este nevoie de un sistem statistic unificat pentru a îmbunătăți exactitatea datelor raportate în domeniul anticorupției și cere progrese substanțiale spre un sistem electronic integrat de gestionare a cauzelor pentru organele de drept și procuratură.

Pentru evaluarea publică, diferența este importantă: o anchetă, o cauză trimisă în judecată și o hotărâre definitivă reprezintă etape distincte.

Un bilanț credibil trebuie să permită urmărirea traseului și să explice unitatea de măsură: dosare, persoane, hotărâri sau bunuri. Nu este suficientă alăturarea unor totaluri care pot descrie populații diferite.

În capitolul despre criminalitatea organizată și financiară, Comisia cere și rezultate măsurabile în confiscarea, executarea și recuperarea efectivă a bunurilor provenite din infracțiuni. Un bun sechestrat nu trebuie confundat cu unul confiscat definitiv sau recuperat efectiv de stat.

Drepturile fundamentale fac parte din reformă

Raportul constată că cadrul legislativ și instituțional este în mare parte instituit, dar menține preocupări privind condițiile de detenție, inclusiv în arestul preventiv al poliției, și tratamentul persoanelor cu dizabilități în instituții specializate. Solicită creșterea ratei de executare a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului.

Comisia cere resurse adecvate pentru Avocatul Poporului și Consiliul pentru egalitate, dezinstituționalizarea sigură a persoanelor cu dizabilități prin soluții comunitare și îmbunătățirea condițiilor din locurile de detenție.

Printre recomandări se află transferarea responsabilităților pentru sistemul medical penitenciar de la Ministerul Justiției și pentru serviciile medicale din arestul preventiv al poliției de la Ministerul Afacerilor Interne către Ministerul Sănătății.

Aceste cerințe arată că reforma justiției nu poate fi măsurată numai prin combaterea infracționalității. Ea privește și tratamentul persoanelor asupra cărora statul exercită putere.

Ce ar constitui dovezi verificabile ale avansării

Pentru următoarea etapă, recomandările Comisiei pot fi urmărite prin câteva repere:

Tabelul este o sinteză editorială a direcțiilor de monitorizare, nu o listă separată de condiții adoptată de UE.

Evaluarea europeană recunoaște schimbarea, dar cere ca aceasta să devină funcțională. Pentru cetățean, dovada nu va fi doar o nouă structură sau o nouă lege, ci accesul la o procedură independentă, previzibilă și eficientă, în care drepturile sunt respectate.