Sportul de performanță primește cu 60% mai mulți bani decât în 2024. Bazele sportive promise până în 2028 au acoperite din buget mai puțin de 1% din costuri

Fondul din care Ministerul Educației și Cercetării (MEC) finanțează federațiile sportive naționale a crescut de la 57 de milioane de lei în 2024 la 87 de milioane în 2025 și la circa 91,5 milioane în 2026, potrivit anunțurilor ministerului. Creșterea nominală în doi ani este de 60,5%. În aceeași perioadă, Guvernul a plătit 33,08 milioane de lei premii pentru Jocurile Olimpice și Paralimpice de la Paris și a aprobat, pe 22 aprilie 2026, Programul de implementare a Strategiei „Sport 2030” pentru 2026–2028.

Documentele publice arată însă două lucruri pe care comunicatele nu le spun. Creșterea din 2025 s-a concentrat la câteva federații, iar programul pentru baze sportive are aproape în întregime costuri fără sursă de finanțare. MEC pregătește acum un nou regulament de finanțare, care ar schimba din nou împărțirea banilor.

Pe scurt

• Cinci federații, lupte, caiac-canoe, haltere, judo și judo pentru persoane cu dizabilități, au primit în 2025 cu 21,1 milioane de lei mai mult decât în 2024, adică 70% din creșterea totală de 30 de milioane. Calculul este al COMUNICA.MD, pe baza cifrelor MEC.

• Programul „Sport 2030” pentru 2026–2028 costă 472,9 milioane de lei. Din această sumă, 94,5% sunt „costuri neacoperite”, iar 98,7% din costurile neacoperite sunt planificate pentru 2028.

• Pentru cele patru obiective de infrastructură ale programului, dintre care unul privește cel puțin 10 complexe sportive multifuncționale, bugetul de stat acoperă 2,3 milioane de lei din 447,2 milioane, adică 0,5%.

• Proiectul noului regulament de finanțare ar plafona federațiile de sport pentru persoane cu dizabilități la 50% din bugetul federației ramurii respective. În 2025, federația de para judo, a medaliatului paralimpic și actualului campion mondial Ion Basoc, a primit 103% din suma federației de judo.

Cât primește sportul de performanță?

Din 2024, MEC împarte banii pe baza unui punctaj, conform Hotărârii Guvernului nr. 22/2023. Punctajul se calculează din rezultatele anului precedent, participarea la Jocurile Olimpice și Paralimpice și locurile din clasamentele mondiale. Pentru 2026, MEC a anunțat 52,4 milioane de lei pentru performanțele din ramurile olimpice și paralimpice, 9,2 milioane pentru cele neolimpice și 7 milioane pentru federațiile cu sportivi la Jocurile Olimpice și la Jocurile Mondiale. Alte 4,2 milioane sunt destinate federațiilor neolimpice și neparalimpice, iar fondul de rezervă este de 16,9 milioane.

• Fondul pentru federațiile sportive naționale, mil. lei: 2024 – 57,0; 2025 – 87,0; 2026 – 91,5

• Cele cinci federații de top din 2025, mil. lei: 2024 – 21,2; 2025 – 42,3; 2026 – nepublicat*

• Para judo, ca procent din suma federației de judo: 2024 – 27%; 2025 – 103%; 2026 – nepublicat*

• Medalii internaționale din anul precedent, raportate de MEC: 2024 – 545 (2023); 2025 – 731 (2024); 2026 – circa 601 (2025)

• Premii pentru Paris 2024 (HG nr. 711/2024), mil. lei: 2024 – 33,08; 2025 – –; 2026 – –

• Burse MEC pentru sportivi, mil. lei: 2024 – n.d.; 2025 – 46,7 (175 sportivi); 2026 – n.d.

Surse: comunicatele MEC din decembrie 2023, 6 februarie 2025 și 12 februarie 2026; anexa la HG nr. 711/2024. Sumele pe federații pentru 2024 sunt preluate din lista MEC publicată de moldova.sports.md pe 6 ianuarie 2024. Calcule COMUNICA.MD. Valori nominale. *Ordinul MEC cu sumele pe federații pentru 2026 nu a putut fi accesat (site-ul mec.gov.md nu a răspuns la 29.10.2026).

Premiile pentru Paris 2024 au fost alocate din fondul de rezervă al Guvernului și echivalează cu 58% din tot fondul federațiilor pe 2024. Din cele 33,08 milioane, 88% au mers la cele șase medalii: argintul Anastasiei Nichita la lupte și al lui Ion Basoc la para judo și bronzurile lui Denis Vieru și Adil Osmanov la judo, al lui Serghei Tarnovschi la canoe și al lui Oleg Crețul la para judo. Antrenorii au primit sume egale cu ale sportivilor.

Bursele sunt a treia sursă. În 2025, MEC a anunțat burse de 46,7 milioane de lei pentru 175 de sportivi, adică în medie circa 22.200 de lei pe lună de bursier. Programul „Sport 2030” arată că numărul bursierilor a urcat de la 111 în 2020 la 152 în 2024.

Unde s-a dus creșterea din 2025?

Lista MEC pentru 2025 arată cinci federații cu peste 7,6 milioane de lei fiecare. Federația de lupte a primit 10,38 milioane, cu 17% mai mult decât în 2024. La celelalte patru, creșterile au fost între 73% și 567%: judo +73%, haltere +81%, caiac-canoe +275% și judo pentru persoane cu dizabilități +567%, de la 1,18 la 7,84 milioane. Toate cinci au avut sportivi pe locurile 1–4 la Paris.

Mecanismul a funcționat cum a fost scris: rezultatele olimpice au adus puncte și, în plus, câte 200.000 de lei pe federație și 100.000 de lei pe sportiv participant, garantat timp de patru ani. Efectul a fost însă concentrarea banilor. Cele cinci federații aveau 37% din fond în 2024 și 49% în 2025, într-un sistem cu „în jur de 70” de federații, potrivit MEC.

Chiar MEC descrie problema. În nota de fundamentare a proiectului noului regulament, înregistrată pe 3 august 2026, ministerul scrie că formula actuală acordă „prioritate generală” rezultatelor internaționale, „fără a lua în considerare criterii precum numărul de sportivi, specificul probelor, costul de pregătire”. Potrivit aceleiași note, „federațiile sportive naționale cu un număr redus de sportiv[i] pot beneficia, în baza formulei actuale, de un volum considerabil de mijloace financiare”.

Proiectul împarte federațiile în șase categorii, cu cote fixe din fond: 44% pentru categoria C1, cea a federațiilor olimpice cu sportivi pe locurile 1–5 la ultimele două ediții ale Jocurilor, și 20% pentru un fond complementar. Federațiile olimpice ar primi o componentă minimă garantată, de 30% din banii categoriei, împărțită egal. Componenta variabilă nu ar mai putea crește sau scădea cu mai mult de 20% de la un an la altul, cu câteva excepții, printre care primul an de aplicare. Cu această regulă, salturile de 73–567% din 2025 nu ar mai fi posibile. Nota estimează că proiectul „nu necesită alocarea de resurse financiare suplimentare” și are un impact „redistributiv”.

Ce ar însemna plafonul de 50% pentru para judo?

Proiectul mai conține o regulă: o federație care administrează exclusiv un sport pentru persoane cu dizabilități nu poate primi mai mult de 50% din suma federației aceleiași ramuri. Nota de fundamentare nu explică această prevedere.

Federația de judo pentru persoane cu dizabilități este cea mai vizibilă federație afectată. La Paris, Ion Basoc a luat argintul și Oleg Crețul bronzul. În septembrie 2026, Basoc a devenit primul campion mondial al Republicii Moldova la para judo, la Campionatele Mondiale IBSA de la Tbilisi, potrivit Comitetului Paralimpic Internațional. În 2025, federația a primit 7,84 milioane de lei, iar Federația de judo, 7,61 milioane.

Un exercițiu static COMUNICA.MD arată efectul. Dacă plafonul s-ar fi aplicat la sumele din 2025, para judo ar fi putut primi cel mult 3,80 milioane de lei, cu 4,04 milioane (52%) mai puțin. Calculul nu este o prognoză, pentru că noul regulament schimbă și formula pentru judo. Arată însă că regula ar inversa ierarhia exact într-una dintre puținele ramuri în care Moldova are rezultate mondiale.

Infrastructura: un program cu 94,5% din costuri fără sursă

Programul „Sport 2030” pentru 2026–2028 promite cel puțin 10 complexe sportive multifuncționale, 50 de infrastructuri sportive în școli și universități și mai mulți sportivi în centrele de pregătire a loturilor naționale. La ședința Guvernului din 22 aprilie 2026, ministrul Dan Perciun a spus, potrivit MOLDPRES, că programul „vine cu un angajament investițional de 20 milioane de euro pe partea de infrastructură”. După aprobare, MEC urma să caute „partenerii, donatorii, creditorii internaționali”.

Tabelul de costuri al programului (capitolul V, în versiunea prezentată Guvernului) arată distanța dintre plan și bani. Din costul total de 472,9 milioane de lei, bugetul de stat acoperă 22,7 milioane (4,8%), asistența externă 3,2 milioane (0,7%), iar 447 de milioane (94,5%) sunt „costuri neacoperite”, inclusiv din Planul de creștere al UE. Din costurile neacoperite, 441,3 milioane sunt programate pentru 2028, ultimul an al programului.

Pentru primele patru obiective de infrastructură, adică complexe multifuncționale, terenuri, centre de pregătire și stadioane existente cu peste 500 de locuri, costurile acoperite sunt de 2,3 milioane de lei, iar cele neacoperite de 444,9 milioane. Infrastructura promisă are astfel acoperite din buget 0,5% din costuri. Suma neacoperită ar însemna circa 22,7 milioane de euro la cursul mediu BNM din 2025, apropiată de angajamentul de 20 de milioane anunțat. Pe 27 octombrie 2026, MEC a inclus printre angajamentele de aderare la UE și „renovarea a 22 de obiective sportive”, fără costuri și fără termene.

Datele BNS arată de unde pornește programul. În 2025, Moldova avea 4.822 de construcții sportive, cu 26% mai puține decât în 1995. Avea 24 de bazine de înot, față de 50 în 1995, și 48 de stadioane cu cel puțin 500 de locuri, față de 58 în 2022. Programul notează că 18 dintre bazinele din țară sunt în Chișinău și că Moldova nu are un stadion național de fotbal.

Partea umană a sistemului s-a mișcat altfel. Școlile sportive aveau 1.468 de antrenori în 2025, cu 47% mai mulți decât în 1995, și 38.800 de copii și tineri în grupe. În 2025 au fost conferite 71 de titluri de maestru internațional al sportului, cel mai mare număr din seria BNS începută în 1995.

Cifrele statului nu se potrivesc între ele

Analiza a găsit mai multe neconcordanțe în documentele oficiale:

• Bugetul sportului în 2024. Programul „Sport 2030” indică, pe baza datelor Ministerului Finanțelor, 629,39 milioane de lei la punctul 27 și 686 de milioane la punctul 59. Diferența este de 56,6 milioane.

• Fondul federațiilor în 2025. Pe 30 decembrie 2024, MEC anunța 67 de milioane de lei, cu 52% mai mult. Pe 6 februarie 2025, ministerul a anunțat 87 de milioane, cu „peste 37,5%” mai mult. Față de 57 de milioane, 87 înseamnă însă o creștere de 52,6%.

• Medaliile din 2023. Același minister a raportat 545 și, în altă declarație, 531.

• Numărul federațiilor. MEC vorbește despre „în jur de 70”, iar programul despre „aproximativ 90”.

• Datele BNS. Nota de fundamentare a programului prezintă drept date pentru 2023 cifre care, în baza BNS, corespund în mare parte anului 2021: 1.157 de antrenori, 220 de candidați în maeștri ai sportului și 20 de maeștri internaționali.

Ce urmează?

Proiectul noului regulament a fost înregistrat de MEC pe 3 august 2026, cu avizare la Ministerul Finanțelor, Comitetul Național Olimpic și Sportiv, Comitetul Paralimpic și Comitetul Național Deaflympic. Până la 29 octombrie, COMUNICA.MD nu a găsit confirmarea adoptării lui. Dacă va fi adoptat, clasificarea federațiilor va fi aprobată pe un ciclu olimpic, iar sumele pe categorii vor fi publicate la lansarea fiecărei runde de finanțare. Proiectul prevede și un raport anual de sinteză despre cum sunt folosiți banii, document care azi nu există.

Pentru infrastructură, întrebarea rămâne de unde vin cele 447 de milioane de lei. Răspunsul nu se află în bugetul de stat, ci în negocierile cu partenerii externi, iar calendarul programului împinge aproape toată cheltuiala în 2028.

COMUNICA.MD a calculat toate valorile derivate din acest articol pe baza documentelor indicate mai jos. Valorile sunt nominale, dacă nu se precizează altfel.